Despre SOIA

Soia este cunoscuta de 6.000 de ani. Patria soiei sint considerate a fi India si China. In alimentatia locuitorilor Chinei, soia ocupa al doilea loc dupa orez.

Boabele de soia contin substante care joaca un rol important in procesele meolice ale organismului uman: vitaminele B1, B2, B3, B6, B12, A, C, P, PP, K, microelemente, potasiu, calciu, magneziu, fier, un procent mare de celuloza, chiar fitati si inhibitori (substante care reprima activitatea) ai cancerului. Fitatii si celuloza au capacitatea de a lega toxinele si elementele radioacti, formind niste legaturi neutralizate, care se elibereaza prin intestin, iar fermentii-inhibitori impiedica formarea tumorilor canceroase.
In acest sens valoarea soiei nu are limita. In soia se gasesc intre 32 si 52 de procente de albumine, ceea ce inseamna ca depaseste de la 1,5 pina la 3 ori cantitatea acestora in alte produse - carne, peste, brinza, oua. Albuminele din soia se asimileaza foarte usor (in proportie de 86-98 la suta in functie de tipul produsului) si contin 20 de aminoacizi necesari. Acest fapt face ca albuminele din soia sa le fie recomandate persoanelor cu tulburari ale nilului lipidelor (ateroscleroza, cardiopatie ischemica, hipertensiune arteriala s.a.).
Soia previne afectiunile cardiovasculare
Albuminele din soia spre deosebire de cele din carne nu contin baze purinice care duc la podagra.
Valoarea biologica a albuminelor din semintele de soia este in medie de 96 la suta. Acestea sint digerabile in proportie de 91 la suta. Albuminele din soia ca izvor de fier nu ramin mai prejos in ceea ce priste asimilarea fata de mult pretuitele albumine de origine animala, pentru ca 80 de procente din fierul din soia sint accesibile din punct de dere biologic.
Capacitatea de a absorbi foarte multa apa a boabelor de soia (un gram de boabe absoarbe pina la 6 grame de apa) face ca aceasta sa fie foarte pretuita in alimentatia bolnavilor suferinzi de afectiuni ale stomacului sau intestinului, aceia care au nevoie de produse care sa nu afecteze mucoasa intestinala.
Continutul ridicat de lecitina din soia (in medie 2 la suta) contribuie la scaderea nilului colesterolului si zaharului in singe, la curatarea peretilor vasculari, la imbunatatirea proceselor meolice. Pentru atie: lecitina in oua se gaseste in proportie de 3,7 la suta, in carne - 1,1 la suta, in faina de griu - 0,06 la suta. Un continut ridicat de lecitina exista si in depunerile care apar atunci cind pastrati mai mult timp uleiul de soia. Lecitina este una dintre descoperirile miraculoase ale stiintei contemporane despre alimentatie. Persoanele care folosesc soia frecnt in alimentatie sufera destul de rar de afectiuni cardiovasculare.
In farmacologie soia este folosita ca materie prima pentru fabricarea preparatelor care imbunatatesc activitatea cerebrala si chiar pentru tratarea diabetului.
Se recomanda ca in fiecare zi sa se foloseasca nu mai putin de o lingura de boabe de soia. Acestea trebuie fierte o perioada destul de mare de timp, pentru a-si pierde proprietatile care ar putea impiedica digestia.
Uleiul de soia creste potenta
Plantele leguminoase contin asa-numitele oligozaharide. In procesul de fermentatie acestea se descompun, transformindu-se in gazele intestinale. De aceea, boabele de soia trebuie puse mai intii la inmuiat, dupa care apa trebuie aruncata. Pentru a evita balonarile, la mincarurile pregatite din leguminoase cu boabe este bine daca se adauga seminte uscate de marar, fenicul, chimen sau uleiuri eterice.
Uleiul de soia in cantitati mari contine hormoni masculini si feminini, necesari pentru mentinerea fortelor vitale ale omului. Acestia contribuie la prenirea pericolului pierderii sarcinii la femei si cresc potenta barbatilor de virsta medie sau inaintata. Folosirea in alimentatie a uleiului de soia previne hipertensiunea si ateroscleroza.
Sarea sterilizata amestecata cu ulei de soia se foloseste pentru injectii subcutanate in cresterea rezistentei organismului in fata tuberculozei. Uleiul de soia este folosit in afectiunile rinichilor, ale sistemului nervos, creste imunitatea organismului, imbunatateste meolismul si activitatea intestinului. Acest ulei se distinge printr-o pastrare indelungata fara a-si pierde calitatile. Vitamina E continuta de uleiul de soia stimuleaza activitatea musculara, previne formarea in exces in organism a substantelor toxice rezultate din asimilarea grasimilor, de asemenea impiedica ingrasarea peste masura, imbunatateste consumul de oxigen in tesuturi si dezvolta capilarele.
Laptele de soia - indicat in tulburarile gastrice
In unele tari se fac cercetari pentru descoperirea unor inlocuitori cu valori egale ai albuminelor din lapte, pentru a preni aparitia unor alergii la adulti sau copii mai sensibili care folosesc lapte de vaca. Potrivit spuselor dietologilor, laptele de soia are calitati dietetice deosebite. Aciditatea provocata de acesta in stomac este in mod considerabil mai mica, fata de aciditatea provocata de laptele de vaca. Laptele de soia provoaca o secretie mai mica de suc gastric, decit laptele de vaca, activitatea stomacului si a intestinului este in acest fel mai slaba, ceea ce este foarte important in unele afectiuni gastrice sau intestinale.
Laptele de soia se gaseste in zilele noastre in magazine, insa puteti sa-l pregatiti chiar si in casa. Pentru pregatirea laptelui de soia trebuie sa puneti la inmuiat un kilogram de seminte uscate de soia in apa cu putina sare, la temperatura camerei, timp de 16-l8 ore. Semintele inmuiate se spala bine si se trec prin masina de tocat carne. Masa obtinuta se amesteca cu 4 litri de apa (la temperatura camerei) cu sare si se lasa vasul descoperit pentru 40-50 de minute, mestecind din cind in cind cu o lingura din lemn. Dupa aceea se strecoara lichidul obtinut printr-un tifon si se stoarce bine. Soia stoarsa se mai trece inca o data prin masina de tocat carne sau se piseaza foarte bine intr-un vas din lut cu un pisalog din lemn. Peste aceasta masa se pun pentru a doua oara 4 litri de apa (la temperatura camerei) cu mai putina sare, se lasa vasul descoperit 40-50 de minute, se amesteca din cind in cind si se strecoara in final prin acelasi tifon.
Prima si cea de-a doua parte de lichid se amesteca si se pun la fiert. In timpul fiertului trebuie sa ati grija ca laptele sa nu scada prea mult. Laptele obtinut in acest mod are gust de mazare. Pus intr-un loc calduros, laptele de soia se acreste dupa 12-l8 ore. Iaurtul, brinza si alte produse lactate preparate din lapte de soia pierd gustul initial de mazare.
Masa de soia ramasa dupa pregatirea laptelui contine multe proteine. Este un izvor getal de fier care se asimileaza usor de catre organism si de asemenea un izvor extraordinar de celuloza. Aceasta se adauga in faina obisnuita (in proportie de 1:1), folosita pentru prepararea pastelor fainoase, a prajiturilor, a sosurilor. In alimentatie aceasta masa de soia poate inlocui oul (o lingura de soia si doua linguri de apa inlocuiesc cu succes un ou). Aceasta masa se pastreaza la congelator. Germenii de soia - vitaminele de iarna
Din laptele de soia se poate pregati si brinza. Se pune la inmuiat o ceasca de boabe uscate de soia in doua cesti de apa 12-24 de ore. Se amesteca cu mixerul sau se trece prin masina de tocat carne, se strecoara. La o ceasca de soia data prin masina de tocat se adauga o ceasca de apa si se pune la fiert, ca un lapte obisnuit. Atunci cind laptele a dat in fiert, adaugati sucul de la o jumatate de lamiie. Se lasa sa se raceasca si se strecoara printr-un tifon.
O atentie deosebita trebuie sa le acordati germenilor de soia. Se stie ca vitaminele C si PP se gasesc intr-o cantitate insemnata mai ales in prima faza de crestere a acestora. De aceea, semintele de soia se folosesc pentru obtinerea germenilor (folositi in salate) ca izvor de vitamine tot timpul anului.
In germenii de soia, prin atie cu boabele, continutul de vitamina C este de 10 ori mai mare, cel de caroten - de 3,5 ori, vitamina B2 - de 2-2,5 ori, iar vitamina PP - de doua ori. Din 400 de grame de seminte de soia se poate obtine un kilogram si jumatate de germeni de soia. Pentru a putea incolti, acestea se pun peste noapte in apa. Dimineata se spala si se pun intr-un loc intunecat. Semintele se spala de doua ori pe zi pentru a preni aparitia microorganismelor (acest lucru se face cu o solutie cu hipoclorit de calciu: o lingurita de hipoclorit de calciu la 13 litri de apa).
Dupa patru-cinci zile germenii ajung la o lungime de 4-5 centimetri si sint gata pentru a fi consumati atit proaspeti, cit si fierti. Din ei se poate pregati o supa care o inlocuieste pe cea cu carne.
Soia si climacteriul
La virsta de 45-55 de ani femeile incep sa sufere de sindromul climacteriului (perioada care marcheaza sfirsitul maturitatii unei persoane si care se caracterizeaza printr-un ansamblu de modificari fiziologice, functionale si psihice), care se manifesta printr-o exciilitate ridicata, insomnie, transpiratie abundenta, crampe musculare, migrena, o slabiciune generala a organismului, lipsa poftei de mincare, depresie, senzatie permanenta de teama.
Una dintre cele mai periculoase manifestari ale acestui sindrom este osteoporoza.
Combate fragilitatea oaselor
Ca urmare a schimbarii structurii oaselor, creste in mod semnificativ fragilitatea lor si riscul unor fracturi. De obicei, dupa virsta de 55 de ani fiecare a treia femeie este afectata de o fractura, dupa 70 de ani - fiecare a doua femeie, iar dupa 80 de ani fracturile apar aproape la toate femeile (96 la suta).
In incercarea de a gasi un mijloc de a trata acest sindrom, medicii americani au atras atentia asupra faptului ca la femeile din Japonia si China acest fapt practic nu exista, pentru ca acestea folosesc in mod regulat o cantitate insemnata de produse din soia (80-l00 de grame in 24 de ore).
Rezultatele poziti obtinute prin folosirea soiei de catre femeile care sufera de acest sindrom au confirmat ipoteza despre rolul boabelor in prenirea acestei tulburari. Cercetarile biochimice au demonstrat prezenta in soia a fitoestrogenului - un analog getal al hormonului feminin estrogen, lipsa caruia in organism duce la aceste tulburari.
La efectele benefice ale folosirii produselor din soia in profilaxia fracturilor contribuie si continutul ridicat de calciu din acestea.
Soia prezinta interes chiar si pentru adeptii alimentatiei getariene si pentru credinciosii care o folosesc foarte mult in timpul posturilor.