In acest sanctuar sunt suflete salvate de la moarte:animalute batrane care au fost aruncate ca niste gunoaie, catei, pisicute si ponei care nu mai vad lumina soarelui, catei si pisicute paralizate sau altele au ramas cu 3 sau 2 picioare, epileptice, toti au acum, casa lor pentru tot restul vietii.
miercuri, 9 decembrie 2009
Limita Durerii
Orice are o limita,chiar si durerea,dar se pare ca pe noi ne ocoleste,poate pentru cei ce trec nepasatori pe langa atata suferinta,nu inseamna mare lucru,dar pentrru noi ,care de 15 ani luptam pentru animale abandonate,suferinde,infometate,nedorite si chiar dispretuite,orice durere a lor este si a noastra.Asa sa intamplat si azi,cand impreuna cu fiica mea,am plecat spre Arad,cand deodata fara sa putem reactiona,la fractiuni de secunda,am vazut un catel cum traverseaza soseaua,din directie opusa noua,in clipa urmatoare a si fost lovit de o masina,a carui sofer nici macar un gest de bunavointa nu a facut sa-l ocoleasca,socate amandoua ,am oprit repede masina ca sa vedem daca mai traieste catelul,daca mai puteam face ceva sa-l salvam,dar din pacate la viteza cu care a fost lovit,a murit pe loc.Cu lacrimi in ochi si cu o durere de nedescris am vrut sa ne indreptam spre masina,dar,stupoare ,alti doi catei,care semanau izbitor cu cel mort,stateau disperati,infricosati,pe alee,incercand sa nu atraga atentia asupra lor.Nu vreau sa mai dau detalii cu cat tact a trebuit sa ne apropiem,sa nu ii speriem,mai ales ca pe langa masini,trecea si un tramvai si riscam sa-i speriem sa le punem viata in primejdie.Dupa eforturi uriase,cand in sfarsit i-am vazut in brate la noi si am inchis usile la masina,atunci am inceput sa ne intrebam,oare unde ii punem?Ce ne facem?peste tot la noi este plin de catei si pisici.Am ajuns acasa si am gasit solutii temporare,primul lucru i-am deparazitat intern si extern si le-am dat hrana,erau hamesiti de foame li se vedeau costele,chiar daca nu mureau calcati de masina ,mureau de foame,se vedea ca au fost abandonati recent si nu aveau experienta cruda a strazii,pentru a putea supravietui.Am constatat ca sunt doua fetite:CRINA si CORINA,dulci,cu niste ochi in care puteai vedea disperarea,durerea,spaima care era in sufletelul lor mic.Acum sunt in siguranta,le vom ingriji si vom avea grija sa fie cat mai fericite ,macar de acum inainte,ca sa uite drama prin care au trect.Speram ca ,dvs,cei care ne urmariti activitatile,sa ne fiti alaturi,sa spuneti mai departe si altor persoane despre noi si despre nevoile mari pe care le avem zi de zi pentru a putea ajuta cat mai multe sufletele asemantoare CORINEI si CRINEI.
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu